Nutriția
Poate nutriția să influențeze evoluția scoliozei la adolescenți?
Deși alimentația nu a fost, până acum, considerată parte din tratamentul scoliozei idiopatice la adolescenți (SIA), tot mai multe cercetări sugerează că aceasta ar putea avea un rol important în evoluția patologiei.
Un studiu realizat de cercetătorii conduși de Schlösser, în 2014, a analizat toate cauzele posibile ale scoliozei la adolescenți [1]. Concluzia? Adolescenții cu scolioză par să aibă, în general, o densitate osoasă mai mică decât normalul. Cu alte cuvinte, oasele lor pot fi mai fragile.
Mai mult, s-a observat că mulți dintre acești adolescenți au un nivel scăzut de vitamina D, care este esențială pentru sănătatea oaselor. Prin urmare, un aport insuficient de grăsimi, de vitamina D sau calciu are efecte nefavorabile asupra densităiți osoase si este posibil să contribuie la apariția și agravarea scoliozei [1,2].
Alte elemente nutriționale care influențează sănătatea osoasă includ vitamina B12 [3], vitamina K2 [4], magneziul [5], flavonoidele, microbiomul intestinal [6] și fibrele alimentare [7], fiecare având un impact variabil asupra densităiți osoase ( DMO ) la adolescenți.
Ce înseamnă asta pentru părinți și adolescenți?
Chiar dacă nutriția nu înlocuiește tratamentele clasice pentru scolioză (exerciții, orteze sau, în cazuri severe, operații), o alimentație echilibrată și corectă poate susține sănătatea oaselor și dezvoltarea armonioasă a copilului.
La recomandarea medicului specialist, asigurarea unui aport adecvat de vitamina D, calciu, proteine și alți nutrienți esențiali poate deveni o parte importantă din îngrijirea generală a unui adolescent diagnosticat cu scolioză.
1.Schlosser TP, van der Heijden Gj, Versteeg AL, Castelein RM. – How ‘idiopathic’ is adolescent idiopathic scoliosis? Asystematic review on associated abnormalities . PLOS One 2014;
2.Weinstein SL, Dolan LA, Spratt KF, Peterson KK, Spoonamore MJ, Ponseti IV. – Health and function of patients with untreated idiopathic scoliosis: a 50-year natural history study. JAMA 2003;
3.Ren J, Brann LS, Bruening KS, Scerpella TA, Dowthwaite JN – Relationships among diet, physical activity and dual plane dual-energy X-ray absorptiometry bone outcomes in pre-pubertal girls. Arch Osteoporos 2017;
- O’Connor E, Molgaard C, Michaelsen KF, et al – Serum percentage undercarboxylated osteocalciun, a sensitive measure of vitamin K status, and its relationship to bone health indices in Danish girls. Br J Nutr 2007;
5.Orchard TS, Larson JC, Alghothani N, Bout-Tabaku S, Cauley JA, Chen Z, LaCroix AZ, Wactawski-Wende J, Jackson RD. – Magnesium intake, bone mineral density, and fractures: results from the Women’s Health Initiative Observational Study. Am J Clin Nutr. 2014;
6.Weaver CM. – Diet, gut microbiome, and bone health. Curr Osteoporos Rep. 2015;
- Wolf RL,Cauley JA, Baker CE, Ferrell RE, Charron M, Caggiula AW, Salamone LM, Heaney RP, Kuller LH – Factors associated with calcium absorption efficiency in per- and perimenopausal women. Am J Clin Nutr. 2000;
